Proiectul este finanţat de către Institutului Cultural Român. 

Etnografii Emil Țîrcomnicu și Cătălin Alexa prezintă localități din Bulgaria unde se află comunități de origine română, precum şi locuri ale memoriei româneşti. În nordul Bulgariei, de-a lungul Dunării, de la râul Timoc până la Marea Neagră, se află vechi comunități românești: timoceni (cu denumiri regionale de văleni, câmpeni și pădureni), dunăreni (cu concentrare către vadurile de trecere de la Lom, Kozlodui, Oriahovo, Nikopole, Belene și până la Sviștov), precum și grupurile mici din Turtucaia, Silistra și Dobrogea de Sud.

Despre întinderea acestei populații românești în nordul Bulgariei, George Vâlsan (Românii din Bulgaria și Serbia), în anul 1913, scria: „Românii din Bulgaria se întind în grup foarte compact pe malul Dunării, între orașul Vidin și râul Timoc, fiind astfel în continuare cu românii din Serbia. Această bucată de pământ, cu adevărat românească în privința populației, cuprinde 36 sate curat românești. O altă fâșie de populație românească începe pe malul Dunării de la Rahova și ține până spre Șiștov (adică de la gura Jiului până la Zimnicea), iar de la Turtucaia, oraș cu mulți români (în fața căruia se varsă Argeșul) începe alt ținut românesc, care cuprinzând Silistra se întinde și până la hotarul Dobrogei, formând astfel o fâșie continuă cu români. În afară de aceste grupuri compacte, mai există, sau pe malul Dunării ca la Lom-Palanca, sau risipite în interiorul Bulgariei ca la Plevna și în jurul Vraței, alte multe puncte de populație românească. În total sunt în Bulgaria, numărând numai satele descrise de profesorul Weigand [Rümanen und aromunen in Bulgarien], 91 comune în care locuiesc români, iar între acestea 45 comune au numai populație românească. Aci nu sunt trecuți însă aromânii care în vreo 30 comune trăiesc în minoritate lângă bulgari, iar în munții Rodope au pe înălțimi 12 sate, între care unu Băkița cu 1000 locuitori”. În 107 ani, de la cele publicate de G. Vâlsan, lucrurile s-au mai schimbat. 

Proiectul prinde pe hartă și locuri ale memoriei românești din Bulgaria, cum sunt: mănăstirea Albotina, biserica rupestră de lângă Vidin, unde românii timoceni, până de curând, își puteau plânge morții cărora, din vremuri imemoriale, le dădeau o horă de pomană, precum frații lor din Oltenia și Serbia; monumentul de la Smârdan, crucea ridicată după 1990 pe locul unde a existat cimitirul eroilor români și monumentul distrus al „Mariței”, eroina timoceancă; monumentul de la Oriahovo (Rahova); monumentele de la Grivița și Plevna, muzeul cartierului militar al domnitorului Carol de la Pordim; cimitirul militar de Șumenți (Daidâr); castelul de la Balcic; biserica de la Basarabovo; biserica românească din Sofia ș.a.

Harta poate să fie extinsă și completată permanent, cu elemente noi descoperite, dar şi cu celelalte localități și locuri ale memoriei românești din alte state balcanice, precum Serbia, R. Macedonia de Nord, Albania, Grecia, Croaţia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina etc.